si pamantul era netocmit si gol..." (Geneza)
Aproape cu totii cunoastem primele cuvinte ale Facerii din Vechiul Testament, din diferite motive, informatiile despre viata lui Moise sunt de o importanta deosebita pentru oameni.
El a fost "ales" si "initiat", el a "vorbit" cu Dumnezeul Atotputernic, el i-a scapat pe vechii israeliti de sclavia egiptenilor, el a fost cel caruia Dumnezeu i-a incredintat cele zece porunci si caruia "i-a oferit instructiunile" de constructie pentru sipetul testamentului.
Desigur ca ar fi inutil sa discutam daca Moise a fost sau nu un personaj istoric, multi oameni de stiinta pun la indoiala acest lucru, desi nici pana in ziua de astazi nu se stie de ce.Faptele strict istorice, si anume scrierile, il prezinta pe Moise ca pe un personaj istoric.
Moise, marele preot din Heliopolis
Povestea lui Moise si a israelitilor se afla, desigur, in legatura directa cu
a XIX-a dinastie a egiptenilor, viata si faptele lui Moise sunt la fel de greu si localizat in timp, precum posibilitatea de a-i dovedi existenta istorica.
Trebuie luate in considerare perioadele de domnie ale lui Ramses II(1290-1224 i.Chr) si a tatalui sau, faraonul Seti I (1302-1290 i.Chr).
In acest sens, exista dovezi arheologice, descoperite de catre Sir Flinder Petrie intr-un mormant gasit acum aproape 100 de ani.
Prin intermediul acestora se poate limita perioada de timp in care a avut loc pornirea in Exod a israelitilor din Egipt, la aproximativ 1300 pana la 1200 i.Chr.Unul dintre acesti faraoni a poruncit ca toti nou-nascutii israeliti sa fie
ucisi.Insa soarta a hotarat ca Moise sa fie salvat.
Dupa ce sugarul a fost asezat de catre mama sa intr-un cos de papura la malul unui rau, acesta a fost gasit de catre fiica faraonului, acesteia i s-a facut mila de copil, hotarand sa il creasca.
Tanar fiind, Moise a trait o experienta care i-a marcat viata.El a vazut cum un egiptean batea un israelit, Moise a venit in ajutorul acestuia din urma, omorandu-l pe egiptean.Apoi Moise a trebuit sa fuga in desert.
Dupa un timp, dintr-un tufis de maracini care "ardea fara a fi insa mistuit",i-a vorbit un "inger".
Ingerul i-a spus lui Moise ca el va fi cel care ii va salva pe fii lui Israel si care ii va conduce in tara in care curg laptele si mierea.
La inceput Moise a fost surprins si nesigur de menirea incredintata, se indoia de faptul ca israelitii i-ar acorda crezare, cu atat mai putin sa il urmeze.
El isi argumenta indoiala prin firea sa tacuta, insa Dumnezeu i-a aratat trei minuni care i-ar fi convins pe israeliti si l-a sfatuit sa il lase pe fratele sau Aaron sa vorbeasca.
Apoi istoria si-a urmat cursul.
Dumnezeu si Moise au inceput sa "vorbeasca" din ce in ce mai des, aceasta constituind inceputul unei lungi si intense colaborari.
Practic, Moise a primit sfaturi calauzitoare, mana libera si sprijin pentru Exodul din Egipt, pana cand, intr-un sfarsit a ajuns pe Muntele Sinai unde a primit de doua ori, Tablele Legii cu cele Zece Porunci "scrise" de insusi Dumnezeu.
In cele din urma, multumita lui Moise, poporul israelit si-a gasit drumul spre Taramul Fagaduintei.In momentul ajungerii la destinatie, Moise fusese deja "chemat" langa Dumnezeu.
In Deuteronom (a V-a Carte a lui Moise), se spune ca Moise a murit la varsta de 120 de ani, nu se stie insa, unde anume:
"...si a fost ingropat in vale, in pamantul Moabului,
in fata Bet-Peorului, dar nimeni nu-i stie
mormantul nici pana in ziua de azi...."
(A V-a Carte a lui Moise 34,6)
Povestea lui Moise este greu de apreciat, deoarece poate fi interpretata in foarte multe feluri.
Oare chiar "a vorbit" Moise cu Dumnezeu ?
I-a vazut oare chipul ?
Oare un Dumnezeu Atotputernic trebuie sa se arate astfel ?
Aceasta perspectiva nu poate fi sustinuta de ratiunea noastra, insa cu cine de fapt a vorbit Moise?
Avand in vedere multitudinea descrierilor intalnirilor cu Dumnezeu, nu putem sa le consideram simple viziuni, pentru a face pe plac contemporanilor.
Insa exista o problema mult mai mare, in privinta acestui mit istoric.
In timpul "Exodului", respectiv al istoriei, israelitilor "li se ordona" sa distruga fara exceptie popoare si triburi.
Ce Dumnezeu este acesta, care incita sau chiar "obliga" poporul ales la genocid?
De altfel, acesta nu este un caz singular in Vechiul Testament.In total, regasim peste saptezeci de cazuri de genocid la adresa unor popoare, fara sa punem la socoteala omuciderile, invaziile, violurile si celelalte faradelegi, precum relatiile incestuoase.
In orice caz, istoria poporului si intelepciunii iudaice este in principal inradacinata in cea a Egiptului.Acest fapt este dovedit de Vechiul Testament, unde cuvantul "Egipt" apare de cateva sute de ori, in timp ce in cronologia egipteana, cuvantul "Israel" nu apare decat "o singura data".
Faraonul egiptean Akhenaton, alias Amenophis IV (1350-1333 i.Chr) a introdus monoteismul (credinta intr-o singura divinitate) in Egipt.De atunci, zeul Aton a fost venerat ca unic Dumnezeu.Unii oameni de stiinta considera chiar ca Akhenaton si Moise ar fi una si aceiasi persoana, deoarece centrul intelepciunii si al initierii era centrul marilor preoti din Heliopolis.
Moise a fost preot in Egipt timp de peste 20 de ani, din acest motiv fiind luat in calcul ca "centru de formare" doar Heliopolis.
Un alt mare preot egiptean din Heliopolis a fost Manetho, care a trait in secolul al III-lea i.Chr.Originea sa nu este contestata, fiind considerat deasemenea un
personaj istoric.
In calitate de preot din Heliopolis, acesta era initiat in tainele hieroglifelor si ale ezoterismului, fiindu-i atribuite cateva lucrari vaste.
Lucrarea sa principala este "Aigyptiaka", o istorie a Egiptului in mai
multe volume, care cuprinde concluziile tuturor cercetarilor sale.
Aceasta lucrare a constituit cea mai valoroasa sursa istorica privind Egiptul
Antic....din pacate insa, originalul s-a pierdut (sau cel putin asta este varianta oficiala).
In prezent nu mai exista decat rezumate si transcrieri ale unor istorici iudaici, precum Josefus (secolul I d.Chr), Julius Africanus (aproximativ 220 d.Chr) si Episcopul Eusebiu din Cezareea (aproximativ 320 d.Chr).
Ultimul dintre acestia a fost insusi calugarul bizantin Georgios, pe la 800 d.Chr....desigur ca trebuie sa pornim de la ideea ca de-a lungul secolelor continutul a fost alterat de traduceri.
Astfel relateaza Manetho in lucrarea sa:
"Moise, fiul tribului Levi, crescut in Egipt si initiat in Heliopolis, a devenit Mare Preot al Fratiei in Timpul Regentei Faraonului Amenophis (Akhenaton)"
Aceasta relatare confirma ceea ce este scris si in Faptele Sfintilor Apostoli:
"...si a fost invatat Moise in toata intelepciunea
egiptenilor si era puternic in cuvintele si in faptele lui"
Chiar si vestitul psihanalist Sigmund Freud a abordat in anii '30 ai secolului trecut, personajul lui Moise si radacinile sale in Egiptul Antic.
In lucrarea sa despre Moise si monoteism, el atrage atentia cititorului asupra unui aspect deosebit de important:
"...daca literele sunt convertite in limba egipteana, numele iudaic al lui Dumnezeu, Adonai, devine Aton".
Chiar si ritualul circumciziei, practicat pentru prima oara in Egipt din motive de igiena, isi are radacinile in tara faraonilor, fiind preluat de catre ebraici.
Freud insusi a ajuns la concluzia logica cum ca Moise a fost un egiptean la curtea regelui Akhenaton.In cel de al cincilea an al regentei sale, acest faraon a luat o hotarare unica atat din punct de vedere istoric cat si religios.
El l-a proclamat pe Zeul Soarelui - Aton ca unica divinitate si a pretins ca din acel moment sa nu mai fie venerat decat acesta...El si-a schimbat numele din Amenophis al IV in Akh-n-aton (Akhenaton).A parasit impreuna cu suita sa centrul traditional al divinizarii lui Amon din Teba, in localitatea situata cu 300 de kilometri la nord de El-Tellel-Amarana, unde a fondat noua capitala a religiei sale, Akhet-Aton (Orizontul lui Aton).
Akhenaton era la acea vreme initiat in vechea doctrina ezoterica.
Faraonul de care lumea se temea, desi nu ar fi avut motive, era considerat mare initiat, mistic si vizionar.
Astfel, intelepciunea si radacinile israelitilor au urmat o cale clara aceastia au venit din Egipt, tara faraonilor, chiar si din marile centre monahale, indeosebi din Heliopolis.Sa ne intoarcem insa la Moise...
Oare chiar i-a vorbit Dumnezeu ?
Dumnezeu este cel care i-a incredintat aceasta misiune ?
A poruncit Dumnezeu crime si faradelegi ?
Fara indoiala ca nu....Atunci cine a fost ?
Pe cat de ambigua si, intr-o anumita masura, indoielnica, este viata lui Moise, pe atat de nesigura este scrierea de catre acesta a celor cinci carti.
Primele Cinci Carti ale lui Moise, denumite "Pentateuc" (cinci suluri), ne ofera o istorie cuprinzatoare a facerii omului pana la Exodul israelitilor spre Taramul Fagaduintei.Cele cinci carti sunt impartite in Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerii si Deuteronomul.
Cartile lui Moise au fost oare scrise de el insusi ?
Din Biblie se intelege ca da...insa dupa cum am aratat mai sus, trebuie sa pornim de la ideea ca din punct de vedere strict istoric, Moise trebuie considerat un personaj istoric care a existat cu adevarat, insa acest lucru nu trebuie neaparat sa insemne ca a si scris toate cele Cinci Carti.
In cazul Primei Carti "Facerea", acest lucru este exclus, deoarece dupa cum voi demonstra in continuare, autorii Genezei au apelat la surse mai vechi, care proveneau neindoielnic din taramul dintre Tigru si Eufrat (Irak-ul de astazi).
In ceea ce priveste Cartile II, III si IV, autorul acestora ar fi putut fi
Moise....textul se refera la viata sa agitata, la fapte istorice si la "intalnirile" sale "divine".
In schimb, Cartea a V-a (Deuteronomul), in ebraica "Debarim" care
face parte din Biblia straveche a iudaicilor, nu ar fi putut fi conceputa
de Moise...(Aceasta rezulta din structura literara diferita de cea a cartilor II, III si IV, diferenta care s-a pastrat si in traduceri si care pot fi usor
dovedite...Deuteronomul a fost descoperit in anul 621 i.Chr, in timpul renovarii Templului din Ierusalim...Conform dogmelor actuale, in cautarea autorului celei de-a V-a Carti, intalnim doua grupe de credinciosi iudaici, cei care se inchina lui Yahve (Yahve - Dumnezeu) si cei care se inchina lui Elohim (Elohim - Zei)...perioada in care s-a scris Deuteronomul este estimata la 900-700 i.Chr.)
Un alt personaj care ar fi putut scrie cartea V-a este profetul Iosua.
Acesta este o persoana care a existat cu siguranta si care a trait pe la 1200 i.Chr in Efraim (centrul Palestinei).
In plus, cartea lui Iosua o urmeaza pe cea a Deuteronomului.
O tainuire indelungata
In secolul al XVI-lea, in Anglia nu exista decat o singura traducere in limba latina a Sfintei Scripturi, destinata preotilor, asa cum se intampla, spre exemplu si in Egiptul Antic sau in alte culturi.Astfel, numai grupurile elitiste aveau dreptul sa citeasca si sa scrie, cunoscand scrierile ezoterice despre Creator, Zeii si Ingerii sai.Ca urmare a faptului ca marea masa a populatiei era ignoranta, aceasta nu detinea controlul asupra a ceea ce le era prezentat de catre preoti.Acestia aveau responsabilitatea si puterea deplina de a prezenta poporului textele cat mai aproape de adevar.Motivul pentru care, de-a lungul secolelor, anumite pasaje au fost modificate continuu, in mod intentionat, pentru a le prezenta oamenilor in cele din urma o alta imagine, nu mai poate fi cunoscut astazi...
In orice caz, gruparile ezoterice si elitiste au reusit, timp de doua mii de ani, sa nu dezvaluie continutul textelor, pana la primele traduceri din Anglia si Germania...
Dupa cum vom vedea, aceste texte biblice sunt foarte recente...
Cat timp textele au fost tainuite, nu existau decat putine exemplare, majoritatea scrise de catre autori diferiti.
Numarul de exemplare din Biblie vandute, vorbeste de la sine.Este incontestabil faptul ca Biblia este "Cartea Cartilor", un adevarat "best seller".
Astazi, Biblia este accesibila oricarui om de pe planeta, fiind tradusa in peste 1600 de limbi...In intreaga lume au fost vandute peste 750 de milioane de
exemplare....acesta este un aspect discutabil, avand in vedere faptul ca
pana in secolul al XV-lea, "gruparile elitiste" considerau ca este deosebit de important ca scrierile sa fie pastrate in secret si, mai ales, sa fie ascunse poporului.
Desigur ca, in acest context, nu putem sa nu amintim numele lui Martin Luther
(1483-1546), care a fost un reper pentru lumea crestina, un adevarat "luptator pentru libertate".
Luther s-a opus influentei Bisericii Romano-Catolice, cu scopul de a crea o traducere unitara, accesibila oricui.In anul 1543, telul sau principal a fost realizat odata cu aparitia la Wittenberg a primei "Biblii Luterane".
Aceasta reforma, o continuare a celei existente, consta in principal in faptul ca Luther a tradus "Biblia" in limba germana, iar puterea Bisericii Romano Catolice nu mai putea fi exercitata asupra poporului german.
Inainte de aceasta, existau cateva Biblii in dialectele din nordul Germaniei, iar inca din anul 1466 fusese tiparita o Biblie completa de catre tipograful din Strasbourg, Johann Mentelin.Intre secolele al VIII-lea si al X-lea, au aparut editii unice ale Bibliei din diferite tari europene.
In secolul al IV-lea, a fost redactat un exemplar al Bibliei de catre Episcopul Ulfilas - o traducere gotica....aproape in aceiasi perioada, in anul 383 d.Chr, Papa Damsus a solicitat redactarea unei Biblii in limba latina...traducatorul era Eusebiu Ieronimul.Traducerea acestuia se baza, pe de-o parte pe Septuaginta cea mai importanta traducere a Vechiului Testament si pe de alta parte, pe textul ebraic stravechi.Traducerea Vulgata (lat. - popular) a devenit cea mai importanta editie in latina a Bibliei....In cele din urma, in anul 1546, in timpul
Conciliului din Trient, aceasta a fost declarata Biblia oficiala de catre Inaltii Prelati ai Bisericii.
Descoperiri noi si importante sunt, spre exemplu, Manuscrisele de la Qumran...acestea au fost descoperite in anul 1946 de catre un beduin, Muhamad Adh-Dhib, intr-o pestera de pe malul vestic al Marii Moarte.
Textele stravechi in mare parte au fost scrise pe papirus si piele de animal, conform metodelor stiintifice de datare, in cazul acestora, prin metoda de datare
C-14, manuscrisele au fost datate si plasate in jurul anului 250 i.Chr.
Manuscrisele de la Qumran atesta scrieri biblice anterioare, insa contin si o multitudine de alte scrieri, care includ texte biblice noi.
Pana in prezent, manuscriselor de la Marea Moarta li s-a acordat mult prea putina atentie, ca sa nu mai vorbim despre prelucrarea si eventuala includere a acestora in Biblie.
Multi oameni de stiinta si cercetatori afirma ca tainuirea indelungata si modificarea intentionata a vechilor scrieri reprezinta cea mai insemnata inducere in eroare si manipulare a istoriei omenirii.
Daca privim Prima Carte a Facerii din punctul de vedere al stiintelor naturii, relatarea genezei biblice pare, la prima vedere, mai degraba o combinatie de fantezie si stiinta din secolul al XXI-lea.
Alte relatari ale Facerii si scrieri ale altor culturi, la care vom reveni si
care sunt cu mult mai vechi decat cele biblice, sunt descalificate si bagatelizate.
Cu ce drept se calca in picioare mostenirea si intelepciunea acestor culturi ?
In cadrul Primei Carti se vorbeste despre "texte stravechi", care probabil nu au existat niciodata.
Oamenii de stiinta nu dispun in prezent de dovezi stiintifice categorice
in favoarea unor astfel de texte...scrierile pe care le avem astazi la dispozitie sunt transcrieri ale unor transcrieri, care la randul lor sunt transcrieri ale unor transcrieri si mai vechi.S-a dovedit faptul ca in fiecare noua traducere s-au efectuat modificari in "mod constient".
Astfel, au aparut noi semnificatii insa ceea ce este cel mai grav, au aparut o multime de greseli de traducere.In total exista 1500 de transcrieri, nici una necorespunzand perfect unei alte transcrieri.
In acest sens, dr. Robert Kehl, un specialist din Zurich, afirma urmatoarele:
"Au fost multe cazuri in care acelasi pasaj al unei transcrieri a fost corectat
intr-un sens, iar apoi corectat exact in sensul opus de catre o alta persoana, conform cu dogmele scolii de care apartinea.Ca urmare a corecturilor singulare, dar mai ales a celor "planificate", s-a creat un haos de nedescris."
Toti cititorii pot observa cu usurinta acest lucru !
Daca citesc Evangheliile dupa Matei, Marcu si Luca, comparand diferite texte si afirmatii vor avea surpriza sa gaseasca multe contraziceri.
Stiati faptul ca nici un evanghelist nu a fost contemporan cu Isus ?
Nici o persoana contemporana cu Isus, care i-a fost alaturi si care l-a urmat, nu a scris, din pacate, niciodata nimic despre acesta.Abia dupa distrugerea Ierusalimului in anul 70, de catre imparatul roman Titus (39-81 d.Chr) s-a inceput redactarea unor scrieri despre Isus si credinciosii sai.
Greseli de traducere din textul stravechi
Unul dintre cele mai cunoscute "texte stravechi" este "Codex Sinaiticus".
Acesta dateaza din secolul al IV-lea si a fost gasit in anul 1844 de catre Konstantin von Tischendorf, in Manastirea Katarina din Peninsula Sinai.
Textul contine aproximativ 16.000 de corecturi ale unui numar de sapte traducatori.
Friedrich Delitsch, expert in Biblii si autor al unui dictionar ebraic, a constatat aproximativ trei mii de greseli de transcriere.
Unele pasaje au fost modificate de mai multe ori si inlocuite cu un text nou,iar daca adunam toate "textele stravechi" de care dispunem in prezent,putem constata peste 80.000 de abateri de la textul original.
Din acest motiv trebuie luat in calcul si faptul ca astazi avem la dispozitie numai modificarile efectuate ( cu toate ca prin pivnitele Vaticanului s-ar putea sa existe marea majoritate a originalelor).
Insa de ce atatea greseli ?
De ce aceasta tainuire ?
De ce au fost ucisi cei care doreau sa raspandeasca cuvantul lui Christos si in randul altor oameni ?
Nu spunea chiar Isus ca toti oamenii sunt egali in fata lui Dumnezeu ?
Nu se poate ca multimea de greseli de traducere - voluntare sau involuntare, si corecturile efectuate in mod constient se se fi produs in spiritul credintei pentru Isus si pentru Dumnezeul atotputernic, prin intermediul Bisericii si al teologilor.
Trebuie sa ne intrebam daca aceasta a fost o coincidenta sau "nestiinta".
Sau "poate" a fost intentia unei grupari elitiste si influente de a manipula
poporul, adica pe omul de rand (ignorant de altfel) - cu scopul de a-l face
mai manevrabil, si in cele din urma dependent.
Spre sfarsitul secolului al XIII-lea, evreul Moses bar Svem Tor de Leon din Guadalajara a redactat lucrarea secreta "Sfer ha Sohar"(Cartea Stralucirii).
Se presupune ca aceasta se bazeaza pe o carte mult mai veche,din secolul al II-lea, care a fost scrisa de Simeon ben Jouchai.
Din aceasta rezulta ca in vechiul Israel exista un cult secret si ca membrilor influenti le erau cunoscute tainele vechilor texte biblice.
Astazi nu se mai stie cand s-a format acest cult secret insa scopul principal al cultului Cabala era descifrarea celor Cinci Carti ale lui Moise si implicit a Facerii.
De-a lungul timpului, cunostiintele despre aceasta societate secreta
s-au pierdut.Astfel putem deduce ca exista o grupare elitista secreta, precum
Cultul Cabalei, care a modificat in mod "constient" cele Cinci Carti ale lui Moise.
Probabil ca a existat mai mult decat o singura grupare, insa acest lucru nu poate fi dovedit astazi, avand in vedere faptul ca, de-a lungul timpului, teologia s-a
schimbat, iar Inaltii Prelati ai Bisericii au modificat in timpul unor Concilii anumite pasaje ale Bibliei, in functie de ideologia teologica respectiva.
Este demn de remarcat faptul ca Inaltii Prelati bisericesti si gruparile elitiste au reusit timp de aproape doua mii de ani sa ascunda adevarata Scriptura poporului.
Insa de ce atatea secrete ?
Trebuie sa existe un motiv foarte important.
Unul dintre motive ar putea fi o doza de ignoranta a inaltilor prelati, in
acest caz amintindu-l numai pe marele om de stiinta Galileo Galilei (1564-1642).
El a contestat imaginea geocentrica a lumii a lui Claudius Ptolomeu (circa
100-170 d.Chr), care dainuise timp de "1500 de ani", conform careia Pamantul era centrul Universului.
Galilei nu a respins numai imaginea geocentrica a lui Ptolomeu, ci a si evidentiat si dovedit prin propriile sale cercetari stiintifice teoria imaginii heliocentrice a lumii lui Nicolaus Copernic (1473-1543), conform careia nu Pamantul, ci Soarele este centrul Universului.
Astfel, el nu a contestat numai teoria lui Ptolomeu, ci in primul rand Biserica Romano Catolica, Biblia si "cuvantul lui Dumnezeu".
Galilei a fost condamnat la data de 22 iunie 1633, insa nu la pedeapsa obisnuita in astfel de cazuri (ars pe rug), ci a trebuit sa renege si sa blesteme propriile "greseli".
In plus, in cazul lui Galilei a fost nevoie de aproape 360 de ani pentru ca Biserica Catolica sa isi ceara scuze public pentru greseala comisa.
La data de 31 octombrie 1922, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut oficial, intr-un discurs tinut in fata Academiei Papale a Stiintelor, faptul ca Galileo Galilei a fost condamnat pe nedrept in anul 1633:
"...Greseala teologilor de la acea vreme a constat in pastrarea teoriei
conform careia Pamantul reprezinta centrul Universului, considerand ca notiunile noastre despre structurile lumii ar fi sustinute intr-o oarecare masura de intelesul Sfintei Scripturi...O neintelegere dureroasa apartine de acum inainte
trecutului..."
"Puterea" se bazeaza pe ratiune, iar ignoranta inaltilor prelati ai Biserici a reprezentat, cu siguranta, numai aversul medaliei.
Reversul acesteia a fost, probabil, modificarea si sortarea sistematica si intentionata a Bibliei.
Gruparilor si persoanelor elitiste sau initiate, precum mai sus amintitul
Simeon ben Joachai, dispuneau indiscutabil de multe scrieri si traduceri iudaice, din care "numai o mica parte" a fost preluata in textul Bibliei.
Sfintele Scripturi ale Bibliei se impart in doua categorii:
1.scrierile canonizate si
2.cele "necanonizate"
Prin scrieri "canonizate" intelegem varianta unanim acceptata in prezent
a vechiului Testament cu Cartile lui Moise, Cartile Profetilor, Psalmii etc. si a Noului Testament cu cele patru Evanghelii pana la Apocalipsa lui Ioan.
Alte carti "necanonizate" erau, spre exemplu, Inaltarea lui Moise,
Cartea lui Enoch, Cartile lui Ezra, Cartea privind viata lui Adam si Eva, Cartea Jubileelor...si inca multe altele.
Cartile necanonizate au fost respinse "motivat" de catre inaltii prelati, nefiind introduse in Sfanta Scriptura...este vorba despre 120 de carti.
Necesitatea de a reflecta la canoanele biblice iese din discutie...pana in prezent nu am auzit nici macar despre posibilitatea de a dezbate acest lucru, iar daca deschizi subiectul intr-o conversatie cu un crestin acesta cu siguranta te va anatemiza.
Pe scurt multe scrieri "necanonizate" nu se potrivesc cu imaginea religioasa a lumii de astazi, iar acest "astazi" este valabil si pentru "ieri".
In timpul primelor concilii crestine, inaltii prelati ai Bisericii au hotarat
"ce anume" trebuie sa apara in Biblie si ce nu.
Cartile care nu se potriveau cu imaginea teologica a lumii au fost respinse in mod sistematic.Insa vom vedea in continuare, chiar si din unele texte ale Vechiului Testament, precum Prima Carte a lui Moise, ca inaltii prelati nu au
procedat intotdeauna sistematic.
Marele Preot Enoh
In continuare, vom analiza mai in amanunt Cartea lui Enoch.
Acesta este si va ramane unul dintre personajele preferate ale cercetatorilor si nu in ultimul rand unul dintre cei mai controversati.Cartea lui Enoch face parte dintre cele "necanonizate" de catre Biserica.
Numele "Enoch" inseamna "Initiatul", "Invatatul", "Inteleptul".
El a fost initiat de catre insusi "Dumnezeul" biblic, deoarece "Enoch
ii urma in mod constant pe adeptii lui Elohim".
James Bruce (1730-1794) a descoperit trei exemplare ale cartii lui Enoch in timpul unei calatorii in Etiopia.Biserica etiopiana a ignorat dispozitia Inaltilor Prelati bisericesti, cartea lui Enoch ajungand astfel "in canoanele Bisericii Abisinice".In plus, a fost descoperita si o versiune slava a acesteia.
Oamenii de stiinta considera ca originalul a fost redactat in secolul al II-lea i.Chr...Printre altele, in scrierile lui Enoch regasim relatari despre asa numitii "fii ai lui Dumnezeu" (ca si in Prima Carte a lui Moise), unde ei erau numiti "ingeri".Despre decaderea fiilor lui Dumnezeu (sau ingeri) se relateaza pe larg in Cartea lui Enoch, in capitolele VII si VIII:
"S-a intamplat in acele zile, dupa ce oamenii se inmultira, ca li s-au nascut fiice frumoase.
Ingerii, fii lui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt frumoase, s-au indragostit de ele si au spus:
-Lasati-ne sa ne alegem dintre urmasii oamenilor sotii si sa ne inmultim.
Atunci a spus Sam-Jaza, calauza acestora:
-Ma tem ca va veti speria de aceasta dorinta si ca eu va trebui sa platesc pentru un asa mare pacat.
Insa Ei au spus:
-Fagaduim sa nu ne schimbam hotararea, ci sa ne ducem la bun sfarsit "planul".
Atunci ei au jurat si si-au promis sa duca planul la bun sfarsit.
Cei doua sute de ingeri au coborat pe Ardis, varful Muntelui Armon, si si-au ales sotii...S-au apropiat de ele, au locuit cu ele, le-au invatat tainele magiei, ale descantecelor si cum sa foloseasca radacinile si pomii.
In plus, Azazel i-a invatat pe oameni sa faca sabii, cutite, scuturi si platose,
oglinzi, bratari si alte bijuterii, sa foloseasca pomezi, sa isi infrumuseteze
sprancenele, sa se foloseasca de "pietre", astfel incat lumea s-a schimbat complet.
Erau din ce in ce mai multe nelegiuiri, viata desfranata se raspandise, iar ei pacatuiau mereu.
Amarzarak i-a invatat pe toti tainele magiei si folosirii radacinilor, Armers i-a invatat dezlegarea de vraji, Barkajal i-a invatat sa contemple astrii, Akibeel i-a invatat "semnele", Tamiel - astronomia si Asaradel - miscarea Lunii."
Insa cine a fost acest Enoch, ale carui scrieri nici macar nu se potrivesc modelului religios actual ?
Aveti dreptul la trei incercari pentru a ghici in ce parte a lumii ajungem si in cazul lui Enoch.Unde altundeva decat in Egiptul Antic, "la marii preoti din Heliopolis".
Acesta nu era nimeni altul decat zeul egiptean al intelepciunii si
culturii "Thoth", denumit la greci Hermes, alias Hermes Trismegistos.
Alte nume ale sale sunt Thauti, Surid sau Saurid, Idris, Onuris si
biblicul Enoch sau Enoh.
Din acest motiv, cartea lui Enoch reprezinta "un ghimpe pentru inaltii prelati bisericesti".
V-am explicat deja cum procedeaza acestia in astfel de cazuri, cazul lui Enoch nefiind o exceptie.In afara de eliminarea si ignorarea acestuia, se vorbeste despre vise si viziuni - conform motto-ului: "credinciosii vor accepta orice".
Erich von Daniken, luat de multe ori in deradere scria:
"...A nega scrierea Cartii lui Enoch de catre Enoch, "care a existat Inaintea Potopului", este o rusine pentru exegeza.De asemenea, este un exemplu infricosator de manipulare a credinciosilor...Acestia "trebuie" sa accepte ceea ce a fost deja "mestecat" de altii..."
Desigur ca se mai incearca prezentarea textului lui Enoch ca viziune.
Tot ceea ce depaseste puterea de intelegere se interpreteaza drept "viziune".
Adeptii acestor "viziuni" tainuiesc faptul ca "Enoch sustine in mod
explicit ca ar fi fost in stare de veghe".
Enoch si-a petrecut aproximativ 70 de ani printre oameni.In ceilalti 295, a fost invatat si pregatit de catre "Elohim" (Fii Zeilor),pentru a se intoarce la oameni si a raspandi "Cuvantul Divin".
Cartile lui Enoch si alte carti "necanonizate", precum "Cartea Jubileelor",relateaza fapte interesante privind inceputurile speciei umane,
influenta Fiilor Zeilor si multe alte intamplari "incredibile", care trebuie sa se fi petrecut in timpuri stravechi, in zorii umanitatii.
Nasterea si viata lui Enoch au fost obisnuite.
In nici un caz nu se face vreo referire la o nastere neobisnuita sau "nepamanteana".
In Cartea Jubileelor spre exemplu se spune ca Jared si sotia sa Baraka l-au zamislit pe Enoch.De asemenea, se specifica exact ca "Fii Zeilor" aveau planuri deosebite pentru Enoch:
"Acesta este numai primul copil, dintre cei care s-au nascut pe Pamant, care au invatat sa scrie si sa citeasca"(Cartea Jubileelor)
Explicatii mai clare de atat nici nu ar putea exista !!
Impreuna cu sotia sa, Edni, Enoch a zamislit un fiu - Matusalem.
Enoch si-a petrecut cea mai mare parte a vietii departe de familie la "Fii Zeilor".
Conform scrierilor, nu au existat decat cinci sau sase "vizite la oameni".
Numarul acestora este dovedit si de catre Cartea Slava a lui Enoch, fiind
amintiti si ceilalti fii ai acestuia, Reghim, Riman, Uthan, Khermion si Gaidal dar si o fiica - Namus.
"Si el a stat la ingerii lui Dumnezeu sase jubilee de ani (aproximativ 300 de ani), iar ei i-au aratat tot ce se afla "pe Pamant si in Ceruri"...si el a scris totul."(Cartea Jubileelor)
In continuare se relateaza:
"..Si a fost ales dintre copii oamenilor..."(Cartea Jubileelor)
"..Si nimeni dintre oameni nu stia "unde statea ascuns", unde se afla si ce devenise el...Tot ceea ce a intreprins de-a lungul vietii s-a intamplat "langa ingeri si sfinti"(Cartea lui Enoch)
Exista si alte descrieri detaliate ale calatoriilor si vietii langa Ingeri.
Nu as dori sa intru prea mult in amanunte in cazul lui Enoch..urmatorul
pasaj al Cartii Jubileelor insa este deosebit de interesant.
In timpul vizitei sale la "Elohim", a aflat un lucru foarte important :
"...Si atunci a venit unul dintre sfinti la mine, m-a trezit, iar dupa ce m-am
sculat din pat, m-a dus la poarta...Eu m-am uitat in jos si am auzit o voce:
-Nu te teme Enoch: Vino mai aproape si asculta cuvantul meu !"
"Vocea" i-a mai spus lui Enoch:
-"Du-te si spune-le celor care pazesc Cerul, care te-au trimis aici:..De ce ati parasit "Cerul", de ce ati dormit cu femeile acelea, de ce v-ati "pangarit " cu fiicele oamenilor, de ce ati facut copii cu acele femei ? Desi erati "Sfinti", v-ati pangarit cu "sangele femeilor"(vezi ADN), cu sangele carnii ati zamislit copii, ati dorit sangele oamenilor si ati produs carne si sange..."
Pentru cine stie un pic de genetica, se pot trage concluzii destul de clare.
Revenind la Enoch, acesta spre sfarsitul vietii lui dupa ce isi "petrecuse
o mare parte a vietii la Fii Zeilor (Elohim)", acesta s-a intors pentru ultima oara la familia sa, pentru a-si indeplini misiunea:
"..Acei sfinti "m-au coborat" pe Pamant si mi-au spus:-Impartaseste-i totul
fiului tau Matusalem..."(Enoch)
Elohim au avut indicatii clare chiar si in sens temporal:
"...Timp de un an te vom lasa la copii, pana cand vei redeveni puternic, pentru a-i putea invata pe acestia, a le scrie totul si pentru a le impartasi tot ceea ce ai aflat si stii...In cel de-al doilea an te vom lua de langa ei..."
(Este evidenta asemanarea dintre acest citat si recuperarea care o fac
cosmonautii de la NASA dupa coborarea din spatiu, pentru cine se pricepe putin si este in tema cu subiectul).
Misiunea lui Enoch consta in transmiterea invataturii, pe care o primise de la Elohim (Fii Zeilor), urmasilor sai.
"...Iar acum, fiul meu Matusalem, iti voi povesti totul si voi scrie, ti-am dezvaluit tot ceea ce stiu si ti-am lasat cartile in care am scris despre
aceasta...Iar acum cheama-i pe toti fratii tai si pe toti copii mamei tale alaturi..."(Enoch)
Enoch isi indeplinise misiunea incredintata.El a transmis toata invatatura urmasilor sai, printre care se afla si nepotul sau Lamesch (fiul lui Matusalem):
"...Iar bunicul meu Enoch mi-a transmis invatatura "tuturor misterelor pe care le aflase"...printr-o carte..."(Enoch)
In prezent, in biserici se citeaza indeosebi din Noul Testament, acesta fiind folosit cu predilectie pentru predici.Si de ce nu?
Cuvintele lui Isus, care au fost transmise - precum cele din predica de pe
munte, cele douzeci si unu de epistole, faptele Sfintilor Apostoli si Evanghelia dupa Ioan - sunt unice in literatura universala, caracterizandu-se prin dragoste, liniste si intelepciune.
Lucrurile stau insa altfel in privinta Vechiului Testament si a pasajelor pe care le-am citat din cartile "necanonizate" ce dateaza de la "inceputurile crestinatatii".
In acestea se regasesc multe fapte, mistere si legende oculte.In Vechiul Testament mereu se vorbeste despre un Dumnezeu sau Creator maniat, despre razboi si nimicire, poruncite "de catre acesta".In Eden, Dumnezeu ii afuriseste pe Adam si Eva.
Dumnezeu "afuriseste" ?
Dumnezeul Vechiului Testament nu poate fi Dumnezeul Noului Testament si nici invers !Se povesteste despre ingeri care coboara din ceruri si infaptuiesc faradelegi, iar persecutiile si omorurile sunt la ordinea zilei !!
Fii lui Dumnezeu s-au coborat din ceruri si s-au imperecheat cu fiicele oamenilor.
Langa Enoch au loc si rapiri in obiecte zburatoare, cum ar fi cazul lui Abraham si a lui Ezechiel.
Teologii si oamenii de stiinta pot contesta toate acestea insa adevarul ramane !
Se povesteste in detaliu chiar si despre "care ceresti" sau obiecte zburatoare, ca sa nu mai vorbim despre Sipetul Testamentelor si Sfantul Graal....Nu exista nici un dubiu cu privire la faptul ca sipetul a existat (si inca mai exista).
Acesta este o relicva, care are o valoare nemarginita pentru cercetatori.
Conform relatarii biblice a Facerii, Dumnezeu a avut nevoie de sase zile pentru a-si indeplini creatia: pamantul, elementele naturii, flora si fauna, si in cele din urma omul.
"...Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si, iata, erau foarte bune."(Facerea)
Si asa au aparut cerul si pamantul, cu toate vietuitoarele.
In cea de-a sasea zi, Dumnezeu si-a incheiat creatia si s-a odihnit.
De aceea a si binecuvantat ce-a de-a saptea zi:
"...Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca
intr-insa s-a odihnit de toate lucrurile sale, pe care le-a facut si le-a pus
in randuiala.."
Este evident faptul ca "traducatorul" sau "traducatorii" si-au creat o imagine "umana" despre Dumnezeu....
Cel putin aceasta Facere fantastica si ireala din punct de vedere stiintific, se potriveste unui Dumnezeu "uman".
Acest Dumnezeu, sau mai bine spus acesti "Dumnezei"(Elohim), au creat omul, insa abia dupa ce au creat elementele naturii, animalele domestice si salbatice si toate vietuitoarele de pe pamant.
"...Si a zis Dumnezeu:
- Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea "Noastra"(Plural)...Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau, dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut: a facut barbat si femeie"(Geneza)
Modificarile vechilor texte prin multiplele transcrieri si modificarile partial intentionate, nu devin clare numai prin pasajele citate mai sus, ci chiar din primele fraze ale Facerii.
In versiunea originala, cea ebraica, se vorbea intotdeauna la plural, nu la singular despre Creatorul Dumnezeu.In acest caz, din greseala sau in mod intentionat, s-a efectuat o modificare...
Acest lucru poate fi observat in cea de-a doua propozitie a pasajului citat mai sus.
In asa numitele "texte stravechi", se vorbea mereu despre Elohim, ceea ce in limba semitica se traduce prin Zei, Zeitate, Divinitate.
Daca ar fi dorit sa vorbeasca despre un Dumnezeu, vechii exegeti ar fi folosit fara indoiala pentru Dumnezeu, cuvantul El (la singular).
Astfel , ar trebui sa pornim de la premisa ca era intradevar vorba despre
un grup de zeitati sau divinitati.
Daca supunem anumite parti ale Noului Testament unei analize mai profunde si daca luam in considerare si scrierile "necanonizate" realizam ca actuala interpretare a Biserici si a teologiei este mai mult decat indoielnica...Pe de alta parte, in cazul analizei atente, gasim multe trimiteri la radacinile noastre si la insemnatatea acestora.
Astfel aflam aspecte interesante cu privire la etimologia cuvantului Gott (Germana - Dumnezeu).Gott este derivat de la cuvantul germanic Guda, care la randul sau avea genul neutru, denumind atat zeitati masculine cat si feminine.
Radacina acestuia poate fi verbul germanic Ghuto-m care inseamna a chema.
Se poate deduce de aici ca "Dumnezeu" nu era un cuvant personificat.
Abia in timpul crestinismului s-a facut o modificare importanta, deloc neinsemnata, a acestei imagini, creandu-se Dumnezeul personificat.Este de inteles acum de ce pentru unii dintre voi va fi greu sa isi regandeasca imaginea morala pe care o au despre lume.
De-a lungul secolelor, oamenilor le-a fost transmisa o imagine religioasa a lumii fara ca acestia sa aiba dreptul de a se indoi de aceasta sau de a o verifica daca corespunde cerintelor lor.
In acest sens, Albert Einstein spunea:
"Este mai usor sa descompui un atom decat o prejudecata a omului".
Cuvantul Elohim mai apare de inca 66 de ori in povestea Facerii.
In actualele texte ebraice si "oficiale" ale Vechiului testament, in
"Biblia Hebraica", cuvantul Elohim apare de peste 2000 de ori.
Acesta este un indiciu clar al faptului ca la "inceputul" Facerii nu era vorba despre Dumnezeu, ci despre un grup de entitati destul de avansate si inteligente.
Manipularea genelor de catre Elohim
Probabil ca Inaltii Prelati ai Bisericii nu aveau un sistem sau un plan stabilit pentru a alege pasajele Bibliei pe care sa le transmita poporului - daca aveau aceasta intentie.
Din fericire, cu putin timp in urma au fost gasite scrieri interesante si foarte insemnate din taramul dintre Tigru si Eufrat.Asa cum veti putea observa mai departe aceste scrieri dovedesc faptul ca multe pasaje ale Vechiului Testament, indeosebi povestea Facerii si cea a Potopului, erau cunoscute de catre popoarele Mesopotamiei si Babilonului cu 1000 pana la 1500 de ani "inaintea scrierii textelor biblice".
Nu se stie daca si pentru aceste scrieri au existat texte mai vechi.
Insa este un punct de pornire, avand in vedere faptul ca in anul 3500 i.Chr. civilizatia sumeriana era deosebit de avansata.Insa aceasta civilizatie nu este precedata de nici o perioada anterioara de dezvoltare, care "ar fi trebuit sa se intinda pe mai multe secole", daca nu chiar milenii.
De cele mai multe ori, oamenii de stiinta ridica neputinciosi din umeri, atata timp cat nu se descopera un nou element fundamental sau noi obiecte.
Sunt convins ca in multe arhive ale unor muzee sau colectii private se afla obiecte importante care asteapta sa fie redescoperite.Sa ne intoarcem insa la elementele principale...
Asa cum am aflat, la inceput, cuvantul "Dumnezeu" nu denumea o persoana (Creatorul), vechile scrieri biblice si "textele stravechi" amintind mereu de un grup de "Zei" (Elohim = Zei, Zeitati, Divinitati).Conform Facerii, acesti "Zei" au creat omul dupa "asemanarea" lor.Daca mai luam in considerare si alte elemente, creste banuiala unei manipulari a genelor in perioada de inceput a zorilor umanitatii.
Astazi, la inceputul secolului al XXI-lea, cel putin oficial, cercetarea genetica se afla la inceputuri.Insa aceasta va deveni ceva obisnuit poate chiar mai repede decat credem.Este posibil ca la inceputurile istoriei umanitatii sa fi existat civilizatii avansate, care au colonizat Pamantul si au manipulat genetic primatele existente aici ?
Exista dovezi cu privire la acest lucru, chiar in Biblie.
Aceasta isi are radacinile in taramul dintre Tigru si Eufrat unde se afla deasemenea si radacinile biblice despre Facere.
Astfel fii zeilor aveau "radacini extraterestre" fiind in acelasi timp primii domnitori peste oamenii primitivi, interventia acestora ducand astfel la crearea intentionata a lui Homo Sapiens.
