Fluorul: Cum a inceput?

De ani de zile ni se spune ca fluorul este bun pentru sanatatea noastra, mai precis, pentru sanatatea dintilor.
Fluorul intareste smaltul dintilor ceea ce, spun specialistii, inseamna mai putine carii.
De aici si pana la masura de a fluoriza apa de baut pentru a asigura tuturor (mai ales copiilor) doza de fluor necesara pentru protectia danturii era un pas destul de mic. Pas care, in unele tari, a fost facut cu mult timp in urma.
Cu consecinte grave, sustin cativa experti si, mai ales, cu intentii odioase, sustin adeptii teoriilor conspiratiei.

Fluorizarea apei, desi foarte controversata, se practica în diverse tari ca Elvetia, USA etc. Majoritatea tarilor insa au renuntat si chiar au interzis-o.

Fluorizarea apei potabile a inceput in anii '40 in SUA si Canada.
Masura a fost implementata in urma unei campanii agresive care urmarea sa convinga populatia de beneficiile adaugarii substantei in apa.
Fluorul a devenit deodata elementul-minune care ne putea scapa de carii.
Inclus in pastele de dinti, in apele de gura si in cele din urma, in apa pe care o bea toata lumea, de la bebelusi pana la varstnici, fluorul ar fi urmat sa imbunatateasca sanatatea dentara a tuturor acestor norocosi beneficiari.
Aici incepe, ticaloasa conspiratie careia ii suntem inca victime. Pentru ca despre efectele nocive ale "elementului F" asupra sanatatii, despre sursele din care provenea fluorura de sodiu folosita, si despre necesitatile stringente care au stat la baza deciziei nu s-a spus nimic. Ani mai tarziu, au inceput sa se auda glasuri - din lumea stiintifica - afirmand ca fluorizarea apei nu numai ca nu ar imbunatati in vreun fel sanatatea cuiva, dar contribuie la cresterea riscului unor afectiuni grave.

Desigur ca fluorul a nascut o serie de controverse care inca nu si-au gasit raspunsul: exista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii (totusi nu sunt specificate si sursele de finantare care au facut posibile aceste cercetari), dupa cum exista si studii care au demonstrat ca afecteaza negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt, in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos.

Artizanul marii conspiratii a fluorului este considerat a fi Gerald J. Cox, un om de stiinta care a derulat o campanie de informare pentru a convinge publicul de beneficiile utilizarii fluorului in lupta impotriva cariilor.
Ceea ce nu stia lumea era ca dl. Cox era platit de o companie metalurgica, specializata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii '30 cu o mare problema: cum sa scape de marile cantitati de reziduuri rezultate din procesul de fabricare a aluminiului?
Unul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu.
O parte din aceste deseuri puteau fi folosite pentru fabricarea unor rodenticide si insecticide sau pe intelesul tuturor: otravuri pentru gandaci si pentru sobolani, dar inca ramanea in stoc o cantitate mare de fluorura de care fabricantii trebuiau cumva sa scape.

Teoria conspirationista afirma ca de fapt, fluorizarea pe scara larga a apei potabile a fost o marsava uneltire orchestrata de mari intreprinderi metalurgice nord-americane, un proiect abominabil finantat de cei care pot obtine totul cu bani.
Acestia au gasit o valoare de intrebuintare deseurilor de fluorura de sodiu, fara a avea nici un scrupul cu privire la sanatatea celor pe care ii otraveau astfel.
Si asa se face ca firma ALCOA, cea mai mare dintre companiile producatoare de aluminiu, ar fi finantat cercetarile asupra apei fluorizate si a efectului asupra danturii copiilor, apoi campania pentru promovarea fluorizarii apei potabile.
Trebuie spus ca, la ora actuala, fluorura de sodiu mai este folosita doar in mica masura pentru fluorizarea apei, fiind inlocuita, intre timp, de alti compusi care contin fluor. In schimb, este inca prezenta in pastele de dinti si apa de gura.

Iata insa ce spun cercetatori din intreaga lume, printre care si laureati ai premiului Nobel, care au studiat efectele fluorului pe termen lung:
Fluorul nu este un nutrient esential, nu exista nici o afectiune umana datorata carentei de fluor in organism: cu alte cuvinte putem avea dinti foarte sanatosi fara fluor.
Fluorul nu reduce numarul cariilor dentare.
Primele studii care implicau efectele Fluorului asupra danturii s-au facut in imprejurari cel putin suspecte, incepand cu anul 1945, in Statele Unite.
Dupa 1950 mai multe studii independente au descoperit ca fluorul nu contribuie aproape deloc la prevenirea carierii dintilor, un fapt care a fost recunoscut chiar si de comunitatea stomatologilor!
Din contra, o expunere prelungita sau care depaseste dozele poate cauza fluorizarea dintilor, manifestata prin aparitia unor pete galbene pe dantura.

Rolul fluorizarii in prevenirea cariilor este pus sub semnul indoielii: cel mai amplu studiu realizat cuprinde 40,000 copii din 84 de comunitati diferite din USA - o parte au fost supusi fluorizarii, o parte nu.
Rezultatele nu au demonstrat diferente notabile in ceea ce priveste sanatatea danturii.
In comunitatile in care a fost stopat procesul de fluorizare a apei potabile, gradul de sanatate a danturii popuatiei nu a suferit o inrautatire, ci din contra!

Aparent, cariile sunt determinate genetic, dar de fapt, ele tin de nivelul educational si economic al parintilor.
Nu s-a gasit nici o legatura intre nivelul de fluor din apa si cariile dentare.

Fluorul este cancerigen...
Un studiu facut in USA de National Institut of Cancer a relevat o crestere semnificativa a numarului de tineri afectati de cancer osos in zonele fluorizate - fata de cele in care apa nu a fost tratata.
In plus, ingerarea lui creste riscul imbolnavirii de toate tipurile de cancer cu 5%.

Programele de fluorizare a apei potabile au fost prost gestionate si implementate.
O data fluorizata apa, nu exista nici un control al cantitatii ingerate zilnic de fiecare individ din 2 motive: nu exista o cantitate minima de apa bauta zilnic si fluorul poate proveni si din alte surse decat apa (alimente), ajungand probabil la o supradozare.
Fluorul este o otrava cumulativa... In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumuleaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza).

In cazul persoanelor cu afectiuni renale, procentajul excretat este mai mic!
Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime - inhiband numeroase enzime si este mutagen - determina mutatii genetice la nivel ADN. Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer.

Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate:
-Disfunctii ale Tiroidei - care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate.
-Disfunctii Neurologice - IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica.
-Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului.
-Calcifierea glandei pineale, ce controleaza instalarea pubertatii.


Ingerarea fluorului determina cresterea numarului fracturilor.
Consumul de apa excesiv fluorurata dubleaza numarul fracturilor la sold, atat pentru barbati cat si pentru femeile in varsta.
De asemenea, si un nivel foarte scazut de fluor in apa 0.1ppm, duce la cresterea fracturilor la sold.

Fluorul in exces provoaca infertilitate.
Cercetarile au relevat ca infertilitatea la femei creste odata cu cresterea procentului de fluor din apa.
Cercetatorii Asociatiei Americane pentru Hrana si Medicamente (FDA) au semnalat o stransa legatura intre scaderea fertilitatii la femeile cu varsta cuprinsa intre 10 si 49 de ani, si cresterea nivelului de fluor.
De asemenea au semnalat si faptul ca acest lucru este valabil pentru toate speciile de animale.

Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei...
Aceasta boala afecteaza 1 din 5 copii.
Supradozarea fluorului, ca urmare a ingestiei de fluoruri continute in apa de baut, determina aparitia fluorozei dentare, o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor.

Riscul e si mai mare in conditiile in care consumului de apa fluorizata i se adauga alte surse de fluor: suplimente cu fluor (prescrise adesea copiilor inca din pruncie), pasta de dinti, apa de gura, diverse alimente, lapte praf, sucuri, apa plata imbuteliata.
In regiunile unde apa potabila este fluorizata, cantitatea admisa este de 200 de ori mai mare decat cea care se gaseste in mod normal in laptele matern!!

Fluorul este foarte toxic...
Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica - doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 3-5 grame (o lingurita) este destul pentru a ucide un adult.
Atat copii (prin inghitirea tabletelor sau gelurilor cu fluor) cat si adulti (accidente implicand echipamente si filtre ale dispozitivelor de dializa) au murit din cauza expunerii excesive.

Academia Internationala de Medicina si Toxicologie a clasificat fluorul ca fiind un medicament neaprobat in ceea ce priveste folosirea lui in profilaxia dentara datorita toxicitatii sale mari.

Descoperirea alarmanta cum ca prescrierea fluorului nu a fost niciodata aprobata a fost anuntata in 1993 de catre John Kelly.
Ca urmare a cercetarilor sale, s-a descoperit faptul ca nici FDA nici Institutul National de Cercetari in Domeniul Dentar din SUA, nici Academia de Stomatologie Pediatrica din America nu au nici un fel de dovezi in legatura cu siguranta administrarii fluorului in ceea ce priveste sanatatea sau, mai mult decat atat, nu exista dovezi cum ca acesta este eficient.
Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea).
Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung.
La copii veti observa efectele ingerarii aceste substante in perioada de formare a dintilor, numai in momentul aparitiei dentitiei permanente (dupa varsta de 6 ani).

La nivelul creierului
Pana in anii '90 nici un studiu sau cercetare nu s-a efectuat pentru a determina impactul fluorului asupra glandei pineale (o glanda de dimensiuni mici localizata intre cele doua emisfere ale creierului, responsabila cu producerea hormonului "melatonina").
Acesta este un hormon care ajuta la reglarea proceselor pubertatii si contribuie la protejarea organismului impotriva degenerarii celulare cauzata de radicalii liberi.
O problema majora legata de fluor este acumularea masiva in glanda pineala cu efecte ca: reducerea productiei de melatonina si instalarea prematura a pubertatii.

Se cunoaste acum, multumita cercetarilor meticuloase ale Dr. Jennifer Luke (de la Universitatea Surrey din Marea Britanie) ca glanda pineala este principala tinta a acumularilor de fluor in corp, producand dereglari majore.
Experimentele pe animale arata ca fluorul se acumuleaza la nivelul creierului si ca expunerea la el altereaza comportamentul mental intr-o maniera identica unui agent neurotoxic (Mullenix 1995).
Sobolanii expusi prenatal au demonstrat un comportament hiperactiv, in timp ce aceia expusi postnatal au devenit hipoactivi. Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului si are efecte negative asupra capacitatii de invatare.

Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQ-ului la copiii asociati cu expunerea la fluor. Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat
intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Cetatenii tarilor in care se practica fluorizarea apei potabile ar fi asadar, un fel de cobai.
Jurnalistul citeaza marturia lui Ian E. Stephen, specialist in efectele fluorului asupra sanatatii, care a afirmat ca in timpul mandatului primului ministru Margaret Thatcher, in Irlanda de Nord continul de fluoruri din apa potabila a crescut de trei ori si ca acest lucru ar fi fost facut intentionat, in incercarea de a linisti populatia turbulenta si de a tine astfel situatia sub control.
Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte.
Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor, probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control.

In Romania, apa potabila (de la robinet) nu este fluorizata (inca) - lucru care cu siguranta ni se pare o alegere inteleapta, in urma a tot ceea ce am citit pana acum.
Insa toate produsele de ingrijire a danturii (pasta de dinti, apa de gura) contin fluor, inclusiv pastele de dinti destinate copiilor foarte mici.
Aici as adauga inca un lucru: pastele de dinti din comert destinate bebelusilor (si daca mai este cazul, precizez ca prin bebelusi intelegem persoane a caror varsta nu le permite asimilarea notiunilor "a scuipa" si "a clati") contin nu numai fluor, ci si SLS, si alti aditivi toxici.
Totodata, alimentele si bauturile la a caror procesare s-a folosit apa fluorizata, unele ceaiuri, unele formule de lapte praf, carnea dezosata mecanic, reziduurile de pesticide din alimente, toate contribuie cu un surplus de fluor la alimentatia zilnica.

De asemenea, exista "moda" printre medicii pediatri de a prescrie suplimente cu fluor (ca de ex. Zymaflorul) pe care ar trebui sa le administram copiilor zilnic, de la cateva luni si pana la pubertate!
In cazul in care medicul dumneavoastra va sugereaza sa apelati la aceste suplimente, este indicata o informare riguroasa, inainte de a lua o decizie.

Fluorul in apele imbuteliate romanesti
Daca nu stiati si nu v-ati gandit la aportul de fluor din apa minerala aveti mai jos cateva informatii: (concentratia de fluor mg/l)
-Perla 0,4788 !
-Dorna 0,2736 !
-Carpatina light 0,2
-Poiana Negri 0,2
-Biborteni aqua magnezia 0,2
-Bonaqua 0,18
-Biborteni aqua viva 0,18
-Harghita 0,18
-Carpatina forte 0,13
-Borsec 0,06
-Perla Harghitei 0,02
-Izvorul minunilor 0,01
-Zizin 0,01
-Bucovina 0,01
-Izvorul alb 0,01
-Izvorul minunilor 0,01
-Perla sport 0,01


Nota:
Doza toxica cu efect toxic subletal 1 mg/kg corp
5 mg/kg corp doza toxica ce necesita tratament de urgenta
5-15 mg/kg corp doza letala (pentru copii si 5 mg/kg corp este letala)

Surse:
www.eugenol.ro
www.softpedia.ro
www.desprecopii.com
www.descopera.ro
www.fluoridealert.org
Health Pineal
www.naturalnews.com
www.slweb.org
www.ngo.ro